carenta de sentimente

Pamantul ascunde comori si vieti si povesti neincepute. Tarziu se aud suspine, chemari, destine. In fiecare noapte, daca furi un petic de vraja iesit la suprafata din maruntaiele lumii, ai sa afli cantecul mortilor. Nu-ti fie teama de fetele lor aspre, hidoase si de ochii inuman de frumosi! Vei asculta istoria si vei scrie romanul. Lasa-ma sa te conduc langa graopa cu viata! Urmeaza-ma! Intelege, dar nu tulbura linistea cu nimic! E doar o poveste dezgropata. Ca atatea altele ce vor ramane.

E doar o zi obisnuita ,in care ma voi lasa calauzita de valurile inspumate ale marii care ma cheama..ma cheama tot mai tare,in spre adancuri,pentru a atinge infinitul cu degetele,pentru a ma preface 1 secunda in nisipul fin de pe fundul apei...pentru a-ti descrie tie,cititorului raiul pe pamant.Ai incercat sa iti lasi calauziti pasii inspre abisul neancetat al iubirii,pentru a fi cuprins de frumosul ce sta acolo ,metamorfozat intr-un suras?ai incercat sa te ineci pentru o clipa in apa limpede a marii pentru a simtii senzatia de dincolo de pragul vietii?ai incercat sa vezi ce e dincolo de bariera care iti margineste limita sufletului?......e un mister pentru ca doar u sti adevarul...doar u cunosti ceea ce ai facut si ceea ce vei face...

Ai simtit vre-o data aerul rece ce-ti inunda plamanii?Atunci cand simti ca lumea toata este a ta,ca vantul cald care ti se strecoara prin parul tau,este doar pentru a-ti mentine zborul naiv si plin de speranta si ai impresia ca zbori atat de sus in cat nimic si nimeni nu mai poate sa te doboare?nici ploi nici vanturi aprige nu te pot cobora la pamant,si zbori fara griji printre norii ce ti se pare ca-s plini de culoare in timp ce ei sunt albi?fara de culoare?...Atunci cand simti ca esti mai sus,si te inalti fara griji,copilaria piere,si totul trebuie reluat de la inceput....tu cazi,in urma unei ploi,in urma unui vant,sau poate fiindca ai mirosit mireasma puternica a iubirii si nu ai stiut sa o modelezi dupa inima ta...cazi pierut,fara ca ceva sau cineva sa iti amortizeze caderea...aripile ce iti dadeau incredere odata,s -au prefacut in fum,si au pierit deoarece nu mai poti intelege visele copilariei...atunci un inger se prabuseste,cu aripile frante,cu visele spulberate de valurile involburate ale vietii,un copil nevinovat ce sta si inalta o rugaciune ,o rugaciune Lui Dumnezeu,ce spera sa ii fie asclutata...si apoi iar se inalta si simte iubirea,libertatea,acel sentiment pe care il ai doar atunci cand simti ca esti in Rai,cand simti cu adevarat ca traiesti si nu iti executi de-a lungul vietii aceleasi obiceiuri,miscari,cuvinte,sentimente de care toti s-au plictisit...pentru ca nimeni nu poate sa dea frau liber acelui sentiment pe care toti il cred prea naiv...acel sentiment ce poate sa traiasca si sa creasca in noi....acel sentiment care ne poate da aripi

tainele iubirii in care poate inca mai credem

Fiecare basm pe care l-am ascultat sau pe care il citim cu drag copiilor ,verilor,fratilor contine o serie invataturi despre viata, una dintre ele fiind distinctia dintre Bine si Rau. Exista insa numeroase mituri in care ajungem sa credem, cele mai importante fiind acelea legate de iubire. 1. Exista pentru fiecare un suflet pereche. Fiecare persoana are “rezervata” o jumatate si nu va fi pe deplin fericita pana cand nu o va intalni. Aceasta viziune este relativ pesimista, stiind ca avem cel putin 3 miliarde de posibili parteneri, iar numarul se dubleaza daca avem si alte preferinte. Este ca si cum ai cauta acul in carul cu fan. 2. Odata ce ne-am intalnit Alesul, vom trai fericiti pana la adanci batraneti. Toate basmele se termina in momentul in care iubirea se oficializeaza, cand in realitate tocmai atunci povestea incepe. Este drept ca viata de cuplu, casatoria nu sunt basme intotdeauna, dar nimeni nu ne spune ca o relatie trebuie si intretinuta. Ambii parteneri trebuie sa lucreze din greu pentru a face posibil succesul relatiei. 3. Alesul nu se va schimba niciodata.Alesul este mereu la fel si asa va si ramane. Nici gand! Oamenii se schimba, oamenii sunt influentati de evenimente, de alti oameni. Daca nu acordam suficient de multa atentie partenerului si daca el uita sa fie partas la viata noastra, este posibil sa ne trezim intr-o zi ca locuim alaturi de un strain. 4. Iubirea presupune suferinta. Fat Frumos nu se poate casatori cu Ileana Cosanzeana pana nu trece printr-o serie de incercari. El trebuie sa isi demonstreze iubirea, amandoi trebuie sa sufere pentru a fi impreuna. Iubirea poate fi si comoda. Iubirea inseamna in primul rand fericire, iar incercarile la care suntem supusi pentru a o implini nu dau seama de calitatea relatiei. Nu avem nevoie sa ne complicam, nu avem nevoie sa suferim, nu avem nevoie sa ne izolam de toti ceilalti ca sa traim o iubire adevarata. Dar de multe ori ne place sa ne complicam si sunt mult prea multi cei ce asociaza dragostea adevarata cu suferinta. 5. Exista dragoste la prima vedere. Nu, nu exista. Exista indragosteala, exista pasiune, exista atractie fizica. Dar toate acestea palesc de-a lungul timpului. Nu, nu ne dam intotdeauna seama care este alesul din prima clipa. Pentru ca atractia fizica este doar una dintre coordonatele unei relatii reusite, dar nu si cea mai importanta. Intimitatea - adeseori inteleasa doar prin intimitate fizica -, respectul, pasiunile comune sunt doar cateva dintre “caramizile” unei relatii solide.
6. Iubirea nu se invata. Iubirea este adeseori descrisa ca fiind ceva magic, miraculos, ceva ce ce depaseste conditia imperfecta a noastra, a oamenilor. De aceea, daca ni s-ar spune ca iubirea poate fi invatata, am privi reticenti si am argumenta ca dragostea se traieste. Cu toate acestea, intr-o perioada, casatoriile erau aranjate si acum avem situatii precum mediatizata Nunta Pe NeVe. Unii chiar au nevoie sa invete sa iubeasca si nu pentru ca ar fi fost privati de aceasta abilitate aparent innascuta, ci pentru ca experientele anterioare i-au determinat sa aiba asteptari eronate referitoare la iubire si la relatia de cuplu.(egoul nu intelege decat limbajul acceptarii.iubirea intelege limbajul daruirii)

cu ce rost?

Am revenit .....poate putin plictisita,fara inspiratie(ca de obicei vine pe parcurs),pentru a discuta despre trecut,despre viitor,despre sentimente,despre enigme ....toate invartindu-se pe langa singura creatura care poate descifra aceste cuvinte in adevaratul sens al lor:omul.Traim alatura de ceilalti oameni,miliarde de clipe fara sa ne dam seama macar.Cu toate acestea exista multe mistere legate de noi pe care nici nu le constientizam.Iata cateva dintre ele:
-oamenii de stiinta spun ca cu cat iQ-ul unei persoane este mai mare cu atat persoana aceea viseaza mai mult
-durata media a unui vis este de 2-3 minute
-femeile clipesc mai mult decat barbatii
Si putem continua asa mult timp...dar cu ce rost?din punctul oameniilor de stiinta,totul e vazut la microscop,masurat in milimetri si divizat in cele mai mici particule ale unei substante..daca privim omul din perspectiva unui om destept ,cu carte,cu IQ-ul ridicat,omul nu este nimic altceva decat o creatura si atat(sa nu generalizez ..poate exista si exceptii).Acum sa privim sentimentele,speranta,iubirea,omul prin ochii unui om simplu,ca mine.In toti anii mei de viata,am incercat sa divizez tot ce am, sa incerc sa aflu definitiile a tot ce exista,inclusiv a omului pana mi-am dat seama ca lucrurile trebuiesc privite dincolo de ceea ce sunt pentru a-ti da seama de forma lor,chiar daca nu gasesti un raspuns concret.
In zilele astea,am fost la tara..nu conteaza unde,si am intalnit diferiti oamenii,prin care am putut sa vad bunatatea,speranta,iubirea care nu trebuia cautata in sufletul lor..ci o degajau pur si simplu,erau inconjurati de o aura de lumina.Asadar,omul este simplu ca ansamblu,si ma intreb cu ce rost noi oamenii incercam sa judecam,sa prigonim iubirea,cand ea vine la noi de buna voie?cu ce rost noi nu pute sa vedem dincolo de valul care ne astupa ochii?cu ce rost nu spunem lucrurilor pe nume si ne complicam adancindu-ne tot mai mult in negura intunericului?cu ce rost imi pun atatea intrebari cand stiu ca poate simplitatea unui cantec imi poate raspunde?cand poate stiu ca eu imi pot raspunde dar imi e lene....cand sti atatea lucruri,poate iti e greu sa crezi ca un om simplu ti le poate spune pe nume,iti e greu sa intelegi ceea ce vreau sa spun...dar cauta in launtrul tau sau in interiorul unei persoane si vei gasi raspunsul a tot ce ne onconjoara...(sau poate nu)